Life: Doua intamplari cu un jurnalist si un PRist
Astazi am scris pe Twitter ca ideea testelor de cultura generala la jurnalisti nu ar fi o chiar o idee rea. Si chira subliniam: teste de cultura generala in domeniul pe care il acopera. Am scris asta pentru ca un domn jurnalist mi-a spus cu nonsalanta ca el nu stie de compania x dintr-un domeniu pe care era specializat. Cred ca asta e un mai mare pacat decat copy/paste-ul de care tot auzim.
Mi-am spus apoi ca ar fi trebuit sa tin remarca pentru mine. La urma urmei, fiecare e cu viata lui! Si ca sa echilibrez balanta, sa nu jubileze oamenii de PR (primii carora le-ar placea povestea de mai sus), o sa dau si un exemplu de "ASA NU!" din experienta altora, de data aceasta.
Cica un jurnalist a trimis doua mailuri unei companii: unul pe adresa omului de PR, celalalt pe adresa unuia dintre manageri. Era o companie mare. Doar managerul a raspuns. Daca as fi fost manager in acea companie si as fi vazut dubla adresare, mi-as fi concediat omul de PR dupa corespondenta cu jurnalistul.
Ambele meserii (jurnalist si PR) tind sa devina challenging pe fondul dezvoltarii social media si cresterii puterii consumatorului in fata companiilor. Jurnalistii si oamenii de PR care nu se adapteaza vor cadea primii. Nu acum, putin mai incolo, caci nu s-a prabusit o companie dupa un post pe blog si unii jurnalisti si oameni de PR isi permit sa fie ignoranti. Inca.
Mi-am spus apoi ca ar fi trebuit sa tin remarca pentru mine. La urma urmei, fiecare e cu viata lui! Si ca sa echilibrez balanta, sa nu jubileze oamenii de PR (primii carora le-ar placea povestea de mai sus), o sa dau si un exemplu de "ASA NU!" din experienta altora, de data aceasta.
Cica un jurnalist a trimis doua mailuri unei companii: unul pe adresa omului de PR, celalalt pe adresa unuia dintre manageri. Era o companie mare. Doar managerul a raspuns. Daca as fi fost manager in acea companie si as fi vazut dubla adresare, mi-as fi concediat omul de PR dupa corespondenta cu jurnalistul.
Ambele meserii (jurnalist si PR) tind sa devina challenging pe fondul dezvoltarii social media si cresterii puterii consumatorului in fata companiilor. Jurnalistii si oamenii de PR care nu se adapteaza vor cadea primii. Nu acum, putin mai incolo, caci nu s-a prabusit o companie dupa un post pe blog si unii jurnalisti si oameni de PR isi permit sa fie ignoranti. Inca.
Etichete: Journalism, Life, PR
posted by Cristian at 11/24/2009
3 Comments:
Cristi, ambele situatii se intampla zi de zi... Intai ca jurnalistul are posibilitatea sa se documenteze doar in timpul lui liber, iar daca mai face si altceva ar trebui sa se documenteze noaptea eventual. Si unii o fac.
In al doilea rand si pe mine ma intriga oamenii din PR care nu gasesc ca ar fi normal macar sa iti dea un reply ca au primit intrebarile.
Si atunci evident ca trimitem cu CC la manager :-)
Pe mine ma bucura ca exista astfel de exemple pentru ca doar prin puterea exemplului putem sa educam. S-au scris kilograme de cerneala sau mai degraba GB de informatie pe acest subiect.
Exista o categorie de PR-isti care sugruma voit comunicarea intre manager si jurnalist. Altii care nu au nici macar bunul simt sa dea un reply cum spunea Dan.
Eu cred ca o sa fim martorii cat mai curand a unei adaptari fortate la realitatea online-ului atat din partea PR-ului cat si din partea jurnalistilor. Oricum sunt 100% de acord cu tot ce a scris Cristi in articol.
Buna, Cristi! M-am tot gandit daca sa scriu au ba. Dreptate aveti cu totii, sunt multe cazuri in care PR-ii nu intretin relatia cu jurnalistii asa cum s-ar cadea. Eu, insa, vin cu un exemplu de-al meu... E vorba despre recentul comunicat pe care l-am trimis catorva jurnalisti pe M&A (de altfel, cei cu care tin un contact constant). Am trimis acum cateva zile un comunicat in care se vorbea despre o campanie in centrul careia se afla un spot TV.
Comunicatul venea dupa ce clientul facuse cunoscut un nou serviciu. Apoi, am venit si noi (agentia de creatie) cu un comunicat care isi dorea sa vorbeasca despre idee, echipa (si nu numai cea "de interior", ci si despre casa de productie, casa de post-productie etc). Mai mult, din comunicat avea sa reiasa faptul ca spotul TV nu este o adaptare, ci un spot 100% facut la noi, de noi.
M-a intristat foarte mult ceea ce, ulterior, a aparut pe un blog al unui jurnalist. Dragutzul domn postase o parte din comunicatul nostru, alaturandu-ne numele cu sintagma "ASA NU". Stirea (preluata deja de catre unii jurnalisti) aparea ca exemplu "lipsit de relevanta", pe lista stirilor banale, care sunt preluate de catre unii jurnalisti fara ca acestia sa fi stiut ca despre campanie se mai vorbise (omul chiar mentionase in intro topicul creat de Manafu, legat de lipsa de cultura generala a jurnalistilor).
L-am sunat si i-am explicat ca, desi serviciul fusese comunicat de catre client, zona creativa, echipele si, mai ales, faptul ca acel spot nu este o adaptare erau niste lucruri, spun eu, destul de relevante pentru un anumit gen de cititori.
Cu riscul de-a ma lungi, as mai spune si ca, nu de putine ori, mi s-a intamplat sa fiu sunata de catre jurnalsiti care ma intrebau "dragutz spot! e facut de voi sau e o adaptare?", "ce melodie e asta? vrem si noi sa stim mai multe!". In plus, as mai mentiona ca si creativii au dreptul de-a povesti despre ideile lor, despre cum au fost apreciate. Mai mult, de cele mai multe ori, oamenii nu stiu cu ce case de productie sau post-productie lucreaza agentiile. Eu spun ca e ok sa le comunicam si lucrurile astea. Jurnalistii care preiau astfel de comunicate poate o fac pentru ca stiu ca cititorii lor se mai preocupa si de altceva in afara de cifre si topuri. Si cred ca sunt bine intentionati.
Pe de alta parte, as mai spune ca sunt unii PRi care chiar tin legatura in mod sustinut cu jurnalistii, care propun subiecte de articole, care incearca sa le ofere cat mai multa informatie. Cum a fost si cazul meu cu acest domn jurnalist. Desi stiu care are nevoie de cifre, i-am propus nu demult sa il tin la curent cu ce povesti frumoase mai ies din agentie si, daca are curiozitate si interes, sa vorbim mai multe. M-a intristat rau de tot sa vad cum numele agentiei pe care o reprezint sa fie asociat cu un "asa nu". Nu zic, probabil ca sunt multe lucruri la care noi, corporate PRii avem de lucrat, stiu ca de multe ori nu raspundem la timp sau nu trimitem lucruri punchy sau storytelling. Sau, tot de cele mai multe ori, nu ajungem sa comunicam bugete. Oricum, un lucru e cert, unii dintre noi chiar muncesc sa faca lucrurile mai bine :)
Trimiteți un comentariu
<< Home